Stiri economice 29.10.2009

Comisia Europeana face progrese in gestionarea fondurilor structurale

Comisia Europeana a adoptat, miercuri, un raport privind progresele in implementarea planului sau de actiune pentru consolidarea gestionarii comune a fondurilor UE structurale si de coeziune, potrivit unui comunicat de presa publicat miercuri. Potrivit informatiilor prezentate de CE, raportul, prezentat de comisarii Paweł Samecki (politica regionala) si Vladimir Špidla (ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si egalitate de sanse), subliniaza masurile adoptate pentru imbunatatirea instrumentelor de control financiar in statele membre si pentru reducerea erorilor care pot duce la solicitari incorecte de plata din bugetul UE.

„Comisia acorda cea mai mare importanta progreselor in materie de sisteme de gestionare si control. Am stabilit planul de actiune, cu sprijinul statelor membre, pentru a asigura o certificare fiabila si riguroasa a cheltuielilor. La randul sau, aceasta ne va ajuta sa reducem rata de eroare pe termen lung si va proteja banii contribuabililor. Astazi putem observa ca eforturile noastre comune isi arata roadele: Comisia si statele membre sunt angajate in intreprinderea de actiuni pertinente atunci cand se descopera erori. Facem progrese, de asemenea, in eforturile noastre de simplificare a normelor de finantare”, a declarat Paweł Samecki, comisar pentru politica regionala:

„Comisia a facut eforturi deosebite, impreuna cu statele membre, sa se asigure ca banii contribuabililor se folosesc eficient si ca banii UE se pun in serviciul cetatenilor UE. Simplificarea are o importanta speciala pentru promotorii de proiecte mici si de aceea am introdus cateva simplificari contabile pentru raportarea costurilor indirecte la inceputul actualei perioade de programare. Comisia promoveaza activ utilizarea pe teren a acestei simplificari si am placerea de a va raporta ca se fac progrese importante, pentru ca cele mai multe state membre au informat Comisia in ultimele luni cu privire la sistemele pe care le introduc pentru toate programele sau pentru o parte dintre acestea”, a adaugat Vladimír Špidla, comisarul european pentru ocuparea for tei de munca, afaceri sociale si egalitatea de sanse.

Masuri mai aspre pentru reducerea erorilor

Comisia a adoptat un plan de actiune in 37 de puncte la 19 februarie 2008, se arata in comunicatul de presa. Acesta a fost proiectat ca un raspuns practic la recomandarile Parlamentului European si ale Curtii de Conturi Europene de consolidare a sistemelor de gestionare si control in statele membre si de reducere a riscului de erori in solicitarile de plata.

“Statele membre sunt principalele responsabile pentru detectarea erorilor si pentru abordarea acestora: rolul Comisiei este de a garanta indeplinirea acestui obiectiv”, precizeaza aceeasi sursa.

“Planul de actiune este destinat sa asigure verificarea minutioasa de catre autoritatile nationale a eligibilitatii cheltuielilor din fondurile structurale inainte de transmiterea solicitarilor de plata catre Comisie. Daca standardele nu sunt respectate, exista masuri coercitive de oprire a platilor sau de recuperare a fondurilor prin corectii financiare”, se arata in informatiile publicate de CE.

“Raportul arata ca masurile mai aspre introduse de Comisie produc deja rezultate concrete. Pana acum, in acest an, Comisia a recuperat 629 de milioane de EUR si estimeaza ca se vor recupera inca jumatate de milion de EUR pana la sfarsitul anului 2009. Raportul arata, de asemenea, ca statele membre isi realizeaza tot mai frecvent propriile corectii financiare – aceasta le ofera o mai mare libertate de a face solicitari de plata pentru proiecte alternative eligibile”

Planul de actiune este destinat, de asemenea, sa asiste statele membre in pregatirile lor pentru „inchiderea” conturilor programelor din fonduri structurale 2000-2006 si sa asigure verificarea efectiva a strategiilor de audit si a sistemelor de control financiar pentru perioada bugetara 2007-2013.

Simplificarea normelor de finantare

Comisia si statele membre fac progrese semnificative in simplificarea normelor de finantare, potrivit documentului. “Erorile pot aparea adesea din cauza normelor complexe incorect intelese sau aplicate. Simplificarile sunt destinate sa reduca formalitatile birocratice fara a slabi masurile de control financiar. Printre schimbarile recente se numara masuri pentru a permite utilizarea platilor in rate fixe si sume forfetare in vederea reducerii sarcinii administrative asupra beneficiarilor.”

Comisia ofera, totodata, formare si orientare autoritatilor de gestionare responsabile cu administrarea programelor din fonduri structurale. In luna iunie, la Bruxelles, s-a organizat un seminar important, care va fi urmat, anul acesta, de doua sesiuni de formare pentru autoritatile nationale de audit.

“Politica de coeziune UE a ajutat la crearea a aproximativ 600 000 de locuri de munca din anul 2000. Politica va investi 347 miliarde de EURO in perioada 2007-2013 in statele membre, ceea ce reprezinta 35% din totalul bugetului comunitar pentru aceeasi perioada (975 miliarde de EURO)”, incheie comunicatul.

Pogea: Vom vedea cum putem compensa anularea concediilor fara plata pentru bugetari

Amanarea deciziei privind concediul fara plata al bugetarilor va pune presiune pe cheltuielile de personal si va fi nevoie de masuri compensatorii pentru ca deficitul bugetar sa se incadreze in tinta negociata cu FMI, de 7,3% din PIB, a declarat ministrul interimar al Finantelor, Gheorghe Pogea.

„Categoric ca este o situatie care pune presiune pe cheltuielile de personal. Am decis ca pe parcursul urmatoarelor zile sa luam masuri unde putem compensa”, a afirmat Pogea dupa o discutie cu reprezentanti ai FMI, Comisiei Europene si Bancii Mondiale.

El a aratat ca nu a solicitat FMI modificarea parametrilor stabiliti in acord.

Pogea a declarat la audierile din comisiile parlamentare reunite de buget ca anularea celor zece zile de concediu fara plata in sectorul bugetar ar presupune cheltuieli suplimentare de 1,6 miliarde lei, care pun in pericol tinta de deficit, de 7,3% din PIB.

„Dupa cum bine stiti, Curtea Consitutionala a amanat din nou discutarea legilor privind salarizarea, si astfel circa 1,6 miliarde cat reprezentau cheltuielile cu persoanlul aferente celor zece zile de concediu fara plata ar putea reprezenta o cheltuiala suplimentara. Exista preocuparea sa ne incadram in deficitul de 7,3% din PIB”, a spus Pogea.

El a aratat ca, desi executia bugetara a fost in limitele acordului cu FMI dupa primele noua luni, cu un deficit de 5,14% din PIB fata de 5,4% din PIB pragul convenit cu Fondul, exista riscul ca pana la finele anului deficitul sa iasa din tinta.

„Speram sa incheiem si luna octombrie in aceasta marja pozitiva, pentru ca exista riscuri sa nu ne incadram in 7,3% din PIB”, a spus Pogea.

El a aratat ca Romania trebuie sa continue acordurile cu institutiile financiare internationale, care au adus atat resurse mai ieftine cat si incredere pentru investitori, pentru ca actualul context regional este incert.

Pogea a adaugat ca printre conditionalitatile de respectat pana la sfarsitul acestui an se mai numara si elaborarea si aprobarea legii salarizarii unice, legii pensiilor, legii responsabilitii fiscale si a bugetului pentru 2010.

O delegatie a FMI se afla la Bucuresti, pentru a doua revizuire a acordului, iar joi se va intalni cu premierul.

Romania are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD, urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro.

Companiile aeriene care opereaza pe aeroportul Baneasa si-ar putea muta activitatea pe Otopeni

Companiile aeriene care opereaza pe aeroportul Baneasa vor avea de platit taxe mai mari si este posibil sa-si relocheze activitatea in Otopeni, din 2012, astfel incat Baneasa sa deserveasca doar zborurile SMURD sau ale Politiei, potrivit directorului general al companiei.

„Pe termen mediu sau lung, taxele pe aeroportul din Baneasa vor fi mai mari ca pe Otopeni , ca urmare a investitiilor facute aici, o parte dintre acestea putand fi astfel recuperate. Companiile aeriene si-ar putea muta activitatea pe Otopeni. Din 2012, acest aeroport va putea asigura capacitatea necesara pentru a prelua tot ce inseamna zboruri de la Baneasa, care ar putea ramane un aeroport pentru aviatia generala – SMURD, Politie”, a declarat, miercuri, directorul general al Aeroportului „Aurel Vlaicu” Baneasa, George Mihalcea.

El a sustinut ca in alte state din Uniunea Europeana aeroporturile amplasate in orase percep taxe de operare de doua pana la patru ori mai mari decat cele din afara oraselor.

Potrivit lui Mihalcea, pe aeroportul din Otopeni tarifele de operare ar putea scadea, avand in vedere ca traficul aerian este foarte mare.

„Pe aeroporturile cu peste 50.000 miscari de aeronave se iau taxe mai mici, de aceea s-ar putea ca pe Otopeni sa scada tariful de aterizare, pentru ca sunt foarte multe miscari”, a spus Mihalcea.

Totodata, directorul general al aeroportului din Baneasa a spus ca o parte din investitiile facute in aeroport vor fi recuperate din taxele pe care companiile aeriene le incasau de la pasageri.

„Am taiat reducerile la taxele de pasageri, de 4 pana la 30%, de care beneficiau toate companiile aeriene. Acum nu vor mai acorda aceste reduceri pentru a-i atrage sa zboare de pe Baneasa. Pentru pasageri, aceasta masura nu va reprezenta nicio crestere”, a spus Mihalcea.

Autoritatile au anuntat, in mai multe randuri, ca zborurile comerciale de pe Baneasa ar putea fi mutate pe Otopeni.

Totodata, aeroportul Baneasa a interzis, de sambata, aterizarea si decolarea aeronavelor de peste 50 de tone, intre orele 00:00 si 07:00, la cererea proprietarilor de constructii din zona, care s-au plans de zgomotul produs de avioane, masura urmand sa afecteze operatorii Blue Air si Wizz Air.

In zona aeroportului din nordul Bucurestiului s-au construit, in ultimii ani, multe locuinte, chiar daca amplasamentul respectiv are multe inconveniente, legate tocmai de apropierea fata de aerogara. Ulterior, proprietarii constructiilor, deranjati de zgomot, au cerut chiar desfiintarea aeroportului.

Farmexim a cerut insolventa Dornafarm

Distribuitorul de medicamente Farmexim, unul dintre primii cinci jucatori din piata de profil, a solicitat deschiderea procedurii de insolventa impotriva Dornafarm Suceava, un producator, distribuitor si retailer de medicamente de dimensiune medie.

“In termen de zece zile de la primirea cererii de chemare in judecata (n. red. – 22 oct.), Dornafarm trebuie sa recunoasca sau sa conteste existenta starii de insolventa, conform legii”, se arata intr-un comunicat transmis BVB.

Contactat de Business Standard, Ovidiu Rabanca, actionarul principal al Dornafarm, a declarat ca demersul a avut la baza o neintelegere in contabilitate, o neconcordanta legata de modul de calculare a unor penalitati. “Urmeaza sa ne intalnim si sa facem un punctaj, si ulterior vom lua o decizie in Consiliul de Administratie”, a declarat Rabanca.

Ovidiu Buluc, presedintele Farmexim, a precizat ca este vorba despre o neintelegere care urmeaza sa fie clarificata. Farmexim a incheiat anul trecut cu afaceri de 139 mil. euro. Grupul Farmexim include si reteaua de farmacii Help Net si importatorul de cosmetice si suplimente alimentare Green Net. Dornafarm detine 11 farmacii si 34 de branduri proprii de medicamente si suplimente alimentare.

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: