Stiri economice 30.10.2009

Romtelecom ar putea scapa de obligatiile impuse de ANCOM

ANCOM intentioneaza sa retraga toate obligatiile impuse Romtelecom pe piata serviciilor de apeluri, ca urmare a presiunilor concurentiale exercitate de operatorii prin cablu TV si telefonie mobila, care au diminuat cota fostului furnizor monopolist chiar si cu 50% in unele cazuri. „Desi situatia concurentiala pe piata serviciilor de telefonie fixa a evoluat mult in perioada 2004-2008, ANCOM a constatat ca Romtelecom ramane un furnizor cu putere semnificativa pe ambele piete de gros analizate, precum si pe piata cu amanuntul a serviciilor de acces. Este insa necesar ca anumite obligatii impuse Romtelecom sa fie retrase pentru ca unele lucruri pot fi reglate acum de concurenta existenta pe piata”, a declarat, joi, intr-un comunicat, presedintele Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM), Catalin Marinescu. Obligatiile Romtelecom propuse de ANCOM pentru retragere vizeaza controlul tarifelor prin respectarea anumitor plafoane tarifare si interzicerea practicarii unor preturi excesive sau „de ruinare”, precum si interzicerea conditionarii furnizarii serviciului de acceptarea de catre utilizatorii finali a unor prestatii suplimentare, fara legatura cu serviciul solicitat. In plus, autoritatea vrea sa elimine si obligatia privind evidenta contabila separata. Pe de alta parte, ANCOM vrea sa mentina in sarcina Romtelecom obligatiile de selectare si preselectare a operatorului, respectiv obligatia de a oferi abonatilor sai posibilitatea de a utiliza, pentru apeluri, serviciile oricarui furnizor de servicii de telefonie destinate publicului, cu care este interconectat, si interzicerea conditionarii achizitionarii unui serviciu de achizitionarea altui serviciu (obligatia de a nu conditiona furnizarea serviciilor de acces la puncte fixe de acceptarea de catre utilizatorii finali a unor prestatii suplimentare, fara legatura cu serviciul solicitat, cum ar fi, de exemplu, minutele incluse). In ceea ce priveste pietele de gros de originare a apelurilor la puncte fixe si tranzit al apelurilor prin retele publice de telefonie, analizele de piata realizate arata ca Romtelecom are in continuare putere semnificativa, principalele criterii care au stat la baza acestei concluzii fiind cota de piata de peste 50% inregistrata pe ambele piete, existenta unor bariere ridicate la intrarea pe piata si la schimbarea furnizorului si lipsa concurentilor potentiali. „In consecinta, ANCOM a decis sa mentina toate obligatiile impuse anterior in sarcina furnizorului cu putere semnificativa, respectiv obligatia de a permite accesul si utilizarea unor elemente specifice ale retelei si a infrastructurii asociate in vederea furnizarii serviciului de originare la puncte fixe a apelurilor si a serviciului de interconectare in vederea tranzitului comutat, alaturi de obligatia de transparenta, de nediscriminare si de control al tarifelor, inclusiv de fundamentare a tarifelor in functie de costuri”, se mai spune in comunicatul ANCOM. Institutia de reglementare va notifica atat Comisia Europeana cat si autoritatile nationale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene cu privire la setul de masuri propuse, acestea putand sa transmita catre ANCOM comentarii si observatii in termen de o luna de la data notificarii. Setul de masuri propuse de ANCOM au fost luate joi, in cadrul unei sedinte a Consiliului Consultativ.

MCSI: CE interpreteaza gresit situatia prezentata si vrea privatizarea Radiocom si Romtelecom

Comisia Europeana (CE) interpreteaza gresit situatia prezenta la nivelul Romaniei, iar solicitarea din partea membrilor CE, reprezinta in fapt impunerea privatizarii participatiunilor statului la Radiocom si Romtelecom, potrivit Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI).  „Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale a luat act de deschiderea unei noi proceduri de infringement la adresa Romaniei pentru incalcarea normelor comunitare care impun separerea dintre autoritatile de reglementare si furnizorii de servicii de telecomunicatii (art. 3 al Directivei cadru 21/2002). In opinia MCSI, Comisia Europeana interpreteaza gresit situatia prezenta la nivelul Romaniei, iar solicitarea din partea membrilor CE, reprezinta in fapt impunerea privatizarii participatiunilor statului roman la companiile Radiocom si Romtelecom, o privatizare ce nu poate avea loc in actualele conditii de piata. In fapt Comisia Europeana ridica mai multe probleme, ce in opinia MCSI tin foarte mult de o necunoastere a cadrului institutional intern. Astfe, MCSI va trebui sa renunte la dreptul de a adopta planul national de frecvente (TNABF)”, se arata in comunicatul MCSI. Totodata MCSI precizeza ca elaborarea si adoptarea TNABF reprezinta un element de politica si strategie si din acest motiv aceasta activitate a ramas un atribut al ministerului de specialitate. „Aceasta masura a fost adoptata in considerarea faptului ca spectrul radio este o resursa limitata a statului, iar Guvernul trebuie sa aiba posibilitatea de a actiona prin elaborarea elementelor de politica si strategie in sensul indeplinirii obligatiilor asumate in raporturile de cooperare in ceea ce priveste siguranta nationala cu statele membre UE, NATO si diverse alte entitati de ordin extern”, se mai spune in documentul citat. In ceea ce priveste modificarea TNABF in benzile de frecvente din spectrul comercial, pentru motive de ordin intern, ministerul comunicatiilor mentioneaza ca aceasta activitate s-a realizat numai prin acte emise de catre guvern si intotdeauna cu avizul ANCOM. Din ratiuni legate de asigurarea unei consultari cat mai extinse si cresterea gradului de transparenta luand in considerare faptul ca potrivit legislatiei in vigoare ANCOM nu are drept de initiativa legislativa. De asemnea, MCSI a anuntat ca va analiza scrisoarea transmisa de serviciile Comisiei Europene si va purta discutii cu expertii europeni in vederea solutionarii acestei situatii. CE a initiat, joi, procedura legala impotriva Romaniei pentru nerespectarea normelor comunitare care impun separarea dintre autoritatile de reglementare in sectorul telecomunicatiilor si furnizorii de servicii de telecomunicatii. Astfel, Bruxelles-ul a trimis Romaniei o scrisoare de notificare oficiala, aceasta fiind prima etapa a unei proceduri privind incalcarea dreptului comunitar. Aceasta este, insa, a doua procedura privind incalcarea dreptului comunitar initiata de Comisie impotriva Romaniei in legatura cu independenta autoritatii de reglementare in sectorul telecomunicatiilor, dupa ce prima procedura privind incalcarea dreptului comunitar, aflata inca in curs, a fost initiata in ianuarie 2009 si se refera la demiterea presedintelui autoritatii de reglementare. „Garantarea faptului ca structurile guvernamentale responsabile cu reglementarea nu sunt implicate in acelasi timp in detinerea si controlul companiilor de telecomunicatii de stat reprezinta unul dintre principiile care asigura independenta si impartialitatea autoritatilor nationale de reglementare in sectorul telecomunicatiilor. De asemenea, aceasta separare face ca reglementarea sa fie in interesul consumatorilor si al concurentei efective, factorul determinant al pozitiei de lider a Europei in sectorul telecomunicatiilor”, a declarat comisarul european pentru telecomunicatii, Viviane Reding. „Acest principiu trebuie respectat in toate cazurile in care ministerele indeplinesc sarcini de reglementare in domeniul telecomunicatiilor. Prin urmare, fac un apel la autoritatile romane sa se asigure ca Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale din Romania indeplineste aceasta cerinta legala”, a completat Reding.
CE a reiterat apelul adresat Romaniei de a se asigura ca autoritatile de reglementare in sectorul telecomunicatiilor nu au interese de afaceri pe piata telecomunicatiilor.
CE mai deruleaza in prezent proceduri privind incalcarea dreptului comunitar referitoare la independenta autoritatilor nationale de reglementare in sectorul telecomunicatiilor, trei dintre acestea fiind inca in curs. Procedurile privind incalcarea dreptului comunitar initiate impotriva Lituaniei si Letoniei se refera la separarea functiilor de reglementare si gestionarea drepturilor de proprietate in sectorul telecomunicatiilor, iar procedura initiata impotriva Slovaciei se refera la demiterea presedintelui autoritatii de reglementare.

CE deschide procedura de infringement impotriva Poloniei pentru procedurile de rambursare a TVA

Comisia Europeana (CE) a cerut joi Poloniei, printr-un aviz motiv, sa-si schimbe practicile administrative privind rambursarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) catre contribuabili stabiliti in alte state membre, in caz contrar cazul urmand sa fie deferit Curtii Europene de Justitie (CEJ). Avizul motivat este al doilea pas al procedurii de infringement, iar Polonia trebuie sa se conformeze cerintelor acestuia in termen de doua luni. Un contribuabil care plateste TVA intr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit poate sa recupereze TVA, potrivit unei directive europene care prevede ca un contribuabil poate solicita rambursarea TVA de la autoritatile din statul membru unde a fost taxat si ca rambursarea trebuie facuta in interval de 6 luni de la data cand documentatia relevanta a fost transmisa autoritatilor competente.
Desi Polonia a transpus directiva in propria legislatie, CE a ajuns la concluzia – dupa ce a primit numeroase plangeri si a facut cercetari la autoritatile poloneze – ca rambursarea TVA catre contribuabilii care nu sunt stabiliti in Polonia depaseste, in numeroase cazuri, perioada legala.

Patronatele ar putea accepta salarii minime de 650 lei din 1 ianuarie

Firmele private ar putea accepta cresterea salariului minim la 650 lei de la 1 ianuarie 2010 si a tututor salariilor din contractul colectiv de munca, precum si demararea discutiilor pentru o noua majorare la 705 lei in a doua parte a anului viitor, a declarat presedintele UGIR 1903, Cezar Coraci. „Discutile cu sindicatele s-au intrerupt si asteptam o propunere concreta din partea acestora privind cresterea salariului pentru a decide cum putem creste salariul minim la 705 lei in 2010. Am fi de acord si cu cresterea acestuia la 705 de la 1 ianuarie, insa cu conditia ca toate salariile din grila contractului colectiv de munca sa fie inghetate. Noi le-am propus sa crestem salariul minim la 650 lei de la inceputul anului viitor si inclusiv toate salariile din grila, urmand sa mai discutam in functie de situatia economica de anul viitor”, a mai spus Corac. El a precizat ca orice alta crestere a salariilor din grila contractului colectiv de munca, in urma cresterii salariului minim la 705 lei de la 1 ianuarie 2010, ar pune in pericol sectoare intregi din economie, in conditiile in care in industria chimia si industria textila exista foarte multe salarii care se apropie de salariul minim, conform NewsIn. Costurile firmelor ar creste „cu 5-7%” daca ar fi nevoite sa sporeasca fondul de salarii la nivelul cerut de sindicate. O crestere a salariului minim la 650 lei de la 1 ianuarie 2010 si a tuturor salariilor din grila ar fi sustenabila si ar duce la majorarea fondului de salarii in mediul privat cu 8,4%, putin mai mult decat inflatia, a explicat Coraci. Reprezentantul Ministerului Muncii, Valentin Mocanu, a declarat la finalul discutiilor dintre sindicate si patronate ca Guvernul va analiza toate propunerile si va decide in consecinta, insa a atras atentia ca, in actuala conjunctura, ar fi foarte utila o intelegere intre sindicate si patronate.

Consiliul Concurentei propune reducerea taxelor notariale cu 15%, pentru tranzactiile imobiliare

Consiliul Concurentei propune eliminarea restrictiilor legate de numarul notarilor, a grilelor privind onorariile minime ale acestora in domeniul tranzactiilor imobiliare, precum si standardizarea contractelor prin care se incheie tranzactii imobiliare, avand in vedere ca nivelul costurilor notariale este cel mai mare din UE, fiind de 4 ori peste medie, se arata intr-un comunicat de presa publicat, joi, de Consiliul Concurentei. Consiliul Concurentei a incheiat recent, o investigatie, initiata in luna aprilie a anului trecut, pentru analizarea pietei imobiliare si a serviciilor conexe tranzactiilor imobiliare, urmarind mecanismele care guverneaza piata imobiliara si elementele specifice pietei imobiliare din Romania si gradul de concurenta pe pietele serviciilor notariale, de intermediere, cadastrale si de evaluare.
Raportul de investigatie al Consiliului Concurentei va fi transmis Guvernului Romaniei, cu propunerea de eliminare din cadrul legislativ a restrictiilor privind numarul de notari publici, a grilelor privind onorariile minime ale acestora in domeniul tranzactiilor imobiliare, a restrictiilor privind publicitatea si a celor legate de alocarea teritoriala a posturilor, dupa cum informeaza comunicatul de presa.
„Aceasta situatie aduce deservicii grave consumatorilor romani”, subliniaza Consiliul Concurentei, considerand ca un prim pas in procesul de reglementare a profesiei de notar public, precum si in asumarea de catre Ministerul Justitiei a unui rol activ in calitatea sa de reglementator, poate fi reprezentat de reducerea nivelului minim al onorariilor cu 15% prin utilizarea de contracte standardizate (pentru cea mai mare parte a tranzactiilor), eliminand astfel tariful pentru redactarea contractului din componenta onorariilor.
„O astfel de reducere a onorariilor de referinta este posibila, fapt dovedit si de recenta reducere a nivelului acestora cu 30% pentru clientii persoane fizice care achizitioneaza o locuinta prin programul guvernamental Prima casa”, arata aceeasi sursa.

Costuri cadastrale egale cu o treime din media europeana

„Piata serviciilor cadastrale este caracterizata de un grad ridicat de concurenta, in absenta tarifelor reglementate si a barierelor cantitative la intrarea pe piata. In acelasi timp, restrictiile calitative de acces in profesie indeplinesc principiul proportionalitatii. Cu toate acestea, exista riscul aparitiei unor acte cu caracter anticoncurential care sa stabileasca limite minime si/sau maxime ale onorariilor”, considera Consiliul Concurentei.
De asemenea, investigatia facuta de Consiliul Concurentei arata ca, in Romania, tarifele serviciilor cadastrale pentru locuinte reprezinta aproximativ 1/3 din media europeana. Este insa posibil ca o interventie a Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI) in privinta reglementarii onorariilor sa elimine avantajele pe care le au, la momentul de fata, consumatorii de servicii cadastrale ca urmare a nivelului ridicat de concurenta care exista de facto pe aceasta piata.
Consiliul Concurentei apreciaza ca fiind un alt element cu impact anticoncurential datorat legislatiei din acest domeniu prevederea referitoare la stabilirea limitelor minime si maxime pentru servicii cadastrale avand ca finalitate inscrierea in cartea funciara a terenurilor agricole si forestiere, prevazuta in Legea nr. 217/2007.
„In acest sens, proiectul de lege, care continea la momentul transmiterii numai nivelul maxim al acestor onorarii, a fost avizat nefavorabil de Consiliul Concurentei in anul 2007. Cu toate acestea, el a fost adoptat intr-o forma care cuprinde si limite minime ale onorariilor, avand astfel un caracter anticoncurential mai pronuntat decat forma initiala avizata nefavorabil”, precizeaza institutia.
Astfel, „Consiliul Concurentei va solicita Guvernului Romaniei eliminarea limitelor minime si maxime pentru servicii cadastrale avand ca finalitate inscrierea in cartea funciara a terenurilor agricole si forestiere din Legea nr. 217/2007. De asemenea, autoritatea de concurenta propune eliminarea prin intermediul unui act normativ a posibilitatii ca ANCPI sa stabileasca nivelul minim si/sau maxim al onorariilor percepute de expertii geodezi pentru serviciile pe care le presteaza, ca urmare a aplicarii prevederilor Ordonantei nr. 10/2000.”

Intermedierea imobiliara nu este reglementata

Totodata, Consiliul Concurentei atrage atentia asupra faptului ca serviciile de intermediere imobiliara nu sunt reglementate, iar competitia intre agentiile imobiliare se desfasoara pe o piata cu structura concurentiala determinata in primul rand de lipsa barierelor la intrare. Cu toate acestea, concurenta prin pret este destul de scazuta, acest fapt datorandu-se, cel mai probabil, unor factori care tin de specificul activitatii cum ar fi: lipsa de experienta in negociere a consumatorilor, forma procentuala a comisioanelor determinata de necesitatea vanzatorilor de a stimula obtinerea unui pret mai mare sau existenta unor dimensiuni concurentiale suplimentare pentru agentiile imobiliare.
„Consiliul Concurentei va sesiza Autoritatea Nationala Pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) referitor la informarea precara a consumatorilor de catre banci in legatura cu notarii selectati de acestea pentru efectuarea tranzactiilor prin credit ipotecar, mai ales in privinta informarii consumatorilor inca din faza initiala asupra tarifelor practicate de notarii respectivi”, mai informeaza sursa.

CE someaza statele europene sa recunoasca calificarile profesionale ale romanilor

In temeiul articolului 228 din Tratatul CE, Comisia Europeana a decis sa transmita scrisori de somare Belgiei, Frantei, Luxemburgului si Regatului Unit, prin care solicit a respectarea hotararilor Curtii Europene de Justitie in privinta implementarii directivei privind recunoasterea calificarilor profesionale, se arata intr-un comunicat oficial publicat, joi, de CE.

De asemenea, in temeiul aceluiasi articol, Comisia a decis sa transmita o scrisoare de somare Greciei, prin care solicita respectarea unei hotarari a Curtii in privinta implementarii directivei privind aderarea Romaniei la UE.
In urma aderarii Romaniei si Bulgariei la UE, impunea adaptari de ordin tehnic ale directivelor privind calificarile profesionale. Curtea Europeana de Justitie a sesizat a emis o hotarare in acest sens, referitoare la necomunicarea masurilor luate pentru transpunerea Directivei 2006/100/EC.
Printre altele, aceasta directiva actualizeaza toate listele calificarilor care beneficiaza de recunoastere automata, adaugand calificarile corespondente din Bulgaria si din Romania. Termenul limita pentru transpunerea directivei a expirat la 1 ianuarie 2007.
Atat timp cat directiva nu este transpusa in dreptul intern, profesionistii care detin calificari obtinute in Romania si Bulgaria risca sa indure inutil proceduri birocratice si lente inainte de a-si putea exercita dreptul de a lucra oriunde in Uniunea Europeana, iar potentialii utilizatori ai serviciilor lor ar putea fi privati de posibilitatea de a beneficia de serviciile lor competente.

Directiva privind calificarile profesionale – Belgia, Franta, Grecia, Luxemburg si Regatul Unit

“In temeiul articolului 228 din Tratatul CE, Comisia a decis sa transmita scrisori de somare Regatului Belgiei, Luxemburgului si Regatului Unit pentru neaplicarea hotararilor pronuntate de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE) in legatura cu necomunicarea masurilor luate pentru transpunerea Directivei 2005/36/CE privind recunoasterea calificarilor profesionale”, arata sursa citata.
Directiva 2005/36/CE este rezultatul reformarii de catre Comisie a sistemului de recunoastere a calificarilor profesionale, se arata in informatiile primite.
Astfel, reforma este menita sa contribuie la flexibilizarea pietelor muncii, sa conduca la o liberalizare sporita a prestarilor de servicii, sa incurajeze extinderea recunoasterii automate a calificarilor si sa simplifice procedurile administrative.
Potrivit CE, directiva consolideaza intr-un singur act legislativ 15 directive: 12 directive sectoriale, privind profesiile de medic, asistent medical generalist, medic dentist, medic veterinar, moasa, farmacist si arhitect, si trei directive care instituie un sistem general de recunoastere a calificarilor profesionale pentru majoritatea celorlalte profesii reglementate. Aceasta directiva simplifica structura sistemului de recunoastere a calificarilor si ii amelioreaza functionarea. Astfel, ea vizeaza facilitarea mobilitatii pe piata interna a persoanelor calificate care se deplaseaza in alt stat membru fie pentru a presta un serviciu, fie pentru a se stabili permanent acolo.
Insa, termenul de transpunere a Directivei 2005/36/CE a expirat la 20 octombrie 2007.
Daca Regatul Belgiei, Luxemburg si Regatul Unit nu comunica masurile suplimentare pe care trebuie sa le ia, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene ar putea impune acestor state membre plata unei sume forfetare sau a unei penalizari de intarziere.

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: