Stiri economice 16.11.2009

Pensionarii vor plati din nou integral transportul in comun

Potrivit FORT, aceasta masura a mai fost aplicata de catre transportatori si in perioada 15 octombrie 2009 – 1 noiembrie 2009, dar s-a revenit asupra ei datorita unor promisiuni din partea ministerului transporturilor (MT).

Insa, contrar acestor promisiuni, operatorii de transport persoane in trafic judetean si interjudetean nu au mai primit banii de la inceputul lunii acestei luni si pana in prezent.

Potrivit FORT, datoria statului fata de acestia, aferenta deconturilor pentru categoriile defavorizate, se ridica la nivel national la peste 100 de milioane lei.

De asemenea, in acelasi comunicat se specifica faptul ca, din luna iunie a acestui an, FORT a inceput discutiile cu MT si ministerul de finante (MFP) solicitand inclusiv conpensarea acestor datorii intr-o formula care ar avantaja bugetul de stat si ar elimina in parte presiunea suportata de transportatori, insa nici aceasta varianta nu a capatat raspuns.

Extinderea „Rabla” la persoanele juridice, benefica pentru piata masinilor noi

Extinderea programului de innoire a parcului auto si la persoanele juridice ar putea duce la o crestere a pietei de automobile noi cu 15% – 20% in 2010, in conditiile in care vanzarile de anul acesta nu vor depasi 130.000 de unitati, a declarat pentru MEDIAFAX presedintele ACAROM, Constantin Stroe.

„Masura extinderii programului «Rabla» la persoanele juridice va mai dezgheta piata de masini noi. Daca si pentru anul viitor se va aloca o cota de 60.000 de unitati, ne putem astepta la o crestere a pietei cu 15% – 20%”, a afirmat seful Asociatiei Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM), care ocupa in acelasi timp si pozitia de vicepresedinte al constructorului Dacia.

El a precizat ca pentru acest an nu se asteapta la un volum de vanzari de masini noi mai mare de 130.000, cu 52% mai putin fata de anul trecut, cand s-au comercializat 270.995 de unitati noi.

Conform unei ordonante de urgenta publicata luni in Monitorul Oficial, programul national de innoire a parcului auto a fost extins si la persoanele juridice, metodologia de implementare si finantare a masurii urmand a fi stabilite de Administratia Fondului de Mediu.

De asemenea, actul legislativ prevede introducerea in program a tichetului valoric, document a carui valoare nominala reprezinta echivalentul primei de casare.

Investitorii straini sunt din nou interesati de piata romaneasca

„Dupa noua luni, investitorii incep sa-si cumpere bilete de avion pentru Otopeni, incep sa vina sa mai vada ce mai este prin Romania. De asemenea, a aparut in Romania o noua specie de investitori «ultraoportunisti», care doresc sa obtina profituri de 30% din achizitia de active imobiliare”, a declarat vineri, la un seminar pe teme imobiliare, seful departamentului investitii al companiei de servicii imobiliare DTZ Echinox, Cristian Ustinescu.

El a aratat ca in aceste conditii este justificata atitudinea dezvoltatorilor presati de rambursarea creditelor privind refuzul vanzarii proiectelor.

„In aceste conditii dezvoltatorii merg mai degraba la banca sa restructureze creditele si chiar spun bancilor sa ia ele proiectele respective, iar investitorii incep sa-si ajusteze un pic asteptarile”, a spus Ustinescu.

In opinia, sa in urmatoarea perioada vor fi incheiate probabil cateva tranzactii de mici dimensiuni, de ordinul a 3-5 milioane de euro, desi DTZ negociaza tranzactii cu portofolii de proiecte de retail, cu valori de 100 milioane de euro, care se vor materializa cel mai probabil anul viitor.

„Nu vom mai vedea tranzactii simple de genul «da-mi cheile, eu iti dau banii». Vom vedea mai ales fuziuni. De asemenea, nu clanta poleita cu aur sau Calea Victoriei vor aduce cel mai bun pret la vanzare. Discutam acum tranzactii cu un parc de retail cu contracte de inchiriere pe 15 ani cu un randament de 8% si cu o cladire de birouri pe Calea Victoriei cu un randament de 8%. Investitorii nu se mai uita la «locatie, locatie, locatie», ci vor sa vada ce venituri produce activul respectiv, pe ce perioada si ce garantii prezinta”, a spus Ustinescu.

El a fost consultant pentru cea mai mare tranzactie imobiliara incheiata in acest an in Romania, prin care fondul New Europe Property Investments a preluat de la firma Belrom Real Estate parcul comercial European Retail Park Braila, valoarea tranzactiei fiind de 63 de milioane de euro.

DTZ Echinox a fost ales de Aviva Investors pentru serviciile de consultanta imobiliara pentru un fond imobiliar pe care compania doreste sa-l lanseze in acest an si care vizeaza achizitii de proiecte imobiliare.

Si seful departamentului Capital Markets al companiei Jones Lang LaSalle Romania, Troy Javher, a aratat ca in ultimele doua-trei saptamani au aparut investitori care se uita la achizitia de proiecte in dezvoltare, in conditiile in care acestia cautau pana acum active distressed, fara probleme.

„Pe piata sunt in prezent doar investitori oportunisti, care cauta proiecte inchiriate integral, in locatii foarte bune si cu acces facil, la randamente de 12%, terenuri la preturile din 2002 si preturi mici si active distressed. Cred ca preturile ar mai trebui ajustate in Romania pentru a atrage si investitorii mari si nu doar pe cei speculativi”, a spus Javher.

Opinia celor doi consultanti a fost insa contrazisa de reprezentantul ING Real Estate Investment Management in Romania, Gijs Klomp, care a aratat ca Romania nu mai este deocamdata pe lista de investitii a companiei.

„Sunt foarte bucuros ca nu avem decat un proiect in Romania (centrul comercial Felicia din Iasi, achizitioat in 2007 pentru 40 de milioane de euro, n.r). Piata de retail este cea mai afectata de criza. Ne-am uitat la mai multe proiecte, dar indicatorul principal pe care il luam in calcul era valoarea chiriilor si nu ni se parea sustenabila in Romania. As vrea sa mai cumparam si altceva, dar investitorii sunt foarte reticenti in a investi in Romania. Romania nu mai este pe lista de investitii a ING Real Estate si nici nu am reusit sa conving investitorii sa o reintroduca pe aceasta lista”, a spus Klomp.

Pretul apartamentelor, modificat de certificatul energetic

Aplicarea din 2010 a legii care impune existenta certificatului energetic la incheierea tranzactiilor imobiliare va incuraja reducerea preturilor apartamentelor cu indice termic scazut sau nereabilitate termic, cei mai multi clienti potentiali tinand cont de valoarea energetica a imobilului.

Aceasta lege ii va determina pe potentialii cumparatori sa analizeze mai atent un imobil si sa negocieze mai mult pretul pentru achizitionarea apartamentelor cu indice termic scazut. In acest fel, legea va incuraja scaderea preturilor pentru acest segment de apartamente. Avantajul va fi astfel de partea apartamentelor noi si apartamentelor vechi reabilitate termic”, a declarat, intr-un comunicat, Razvan Muntean, manager general al portalului imobiliar Imopedia.

Legea nr 372/2005, aplicabila din ianuarie 2010, presupune obligativitatea existentei unui certificat energetic la incheierea unei tranzactii imobiliare, lipsa acestuia conducand la anularea contractului de vanzare-cumparare.

Conform unui sondaj realizat de Imopedia, 85% dintre respondenti tin cont de valoarea energetica a imobilului, 10% pun pret pe alte criterii de evaluare iar restul nu cunosc detalii despre certificatul energetic.

Obtinerea certificatului energetic presupune alocarea unei sume de ordinul sutelor de euro, in functie de suprafata imobilului evaluat, ceea ce pentru proprietari reprezinta un cost redus, asemanator cheltuielilor cadastrale. Intrucat marja de negociere poate ajunge in prezent pana la 15-20%, un astfel de cost nu-l poate determina pe vanzator sa-si supraestimeze valoarea proprietatii”, se mai arata in comunicat.

Pe termen scurt, lipsa metodologiilor de implementare ar putea ingreuna procesul de tranzactionare, insa nu atat de mult incat sa blocheze piata imobiliara pe termen mediu sau lung, potrivit reprezentantilor portalului imobiliar.

Imopedia.ro detine peste 500.000 de oferte publicate de agentii imobiliare.

Oficiali ai Ministerului Dezvoltarii estimeaza ca pana la finele anului vor fi reabilitate termic, printr-un program coordonat de institutie, un numar de 25.000 apartamente, mult sub obiectivul de 43.000 de locuinte fixat initial. Lucrarile sunt finantate de proprietarii cladirilor – 20% din costuri, de Ministerul Dezvoltarii – 50% si de autoritatile locale – 30%.

Piata imobiliara isi va reveni cand dezvoltatorii vor accepta profituri mai mici si riscuri

Activitatea de pe piata imobiliara va reporni cand dezvoltatorii vor accepta profituri mai mici si isi vor asuma riscuri mai mari, castiguri de 25-30% nemaifiind sustenabile in perioada actuala, a declarat, vineri, Bogdan Georgescu, managing partner la compania Colliers International.

Piata va reveni pe crestere cand va aparea un nou tip de dezvoltator, care sa-si asume un risc mai mare si sa se multumeasca, totodata, cu un profit mai mic, (…) de 10%. De asemenea, dezvoltatorii trebuie sa cheltuiasca mai multi bani pentru studii de fezabilitate, nu cu consultantii, in vederea vanzarii proiectului”, a spus Georgescu la un seminar pe teme imobiliare.

In opinia sa, piata ar trebui sa se intoarca de la maximizarea profitului la minimizarea pierderilor.

Georgescu a aratat ca cererea in acest domeniu s-a redus cu 50% in 2009, dar preturile de vanzare si chiriile au scazut mai putin, cu 10-20%.

„Nu sunt multe proiecte disponibile, astfel ca dezvoltatorii nu sunt presati si pot astepta vremuri mai bune”, a aratat Georgescu.

Un factor pozitiv remarcat de reprezentantul companiei de servicii imobiliare Colliers este scaderea costului de constructie, dar al carui efect pozitiv a fost anulat de cresterea costului creditarii si a riscului.

Putini dezvoltatori imobiliari in insolventa si-au revenit

Foarte putini dezvoltatori imobiliari intrati in insolventa, printr-un program de restructurare, si-au revenit, si de aceea firmele trebuie sa ia masuri de redresare inainte de declansarea procedurii, a declarat, vineri, Adrian Mihaila, analist la CB Richard Ellis-Eurisko.

Conditiile pietei s-au schimbat, produsele nu mai sunt cerute, dezvoltatorii nu mai duc la finalizare proiectele, iar cel mai des apeleaza la insolventa. Acest procedeu are doua parti: pe de o parte dezvoltatorii sunt pusi la adapost de creditori si pot sa-si urmareasca debitorii pentru a-si recupera la randul lor datoriile, dar de multe ori o asemenea masura poate fi un esec si poate duce la faliment”, a spus Mihaila.

El a mentionat ca practica a aratat ca foarte putine firme care au intrat in insolventa printr-un program de restructurare si-au revenit.

„Dezvoltatorii trebuie sa-si asume acum niste pierderi, pentru ca au de ales intre a vinde si a pierde tot”, a adaugat reprezentantul firmei de consultanta imobiliara.

In opinia sa, cei mai afectati dezvoltatori sunt cei care au inceput proiectele in ultimii ani pentru ca si-au bazat planurile de afaceri pe o piata in crestere.

„Preturile au fost mari, iar gradul de indatorare ridicat. Aceste proiecte sunt foarte expuse”, a mai spus Mihaila.

Impozitul pentru camioane ar putea creste din 2010

Impozitul pentru camioane ar putea creste cu 4,3%, din 2010, din cauza reactualizarii cursului leu/euro, astfel ca taxa va varia intre 48 lei si 3.966 de lei, fata de 46 lei si 3.800 de lei, intervalul actual.

HG 956/2009 stabileste ca impozitul se calculeaza pe baza unui curs de schimb de 4,09 lei/euro.

„Aceste valori vor fi recalculate pentru a fi aplicate in anul 2010 luand in considerare rata de schimb intre euro si leu in vigoare la 1 octombrie 2009, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. In acest temei, a fost elaborat prezentul proiect de HG, calculul valorilor impozitelor mentionate facandu-se la rata de schimb intre euro si leu de 4,2688 lei, la data de 1 octombrie 2009, iar acolo unde a fost cazul, valorile in lei au fost rotunjite”, se arata intr-un proiect de hotarare de guvern elaborat de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.

Impozitul se calculeaza in functie de masa camionului, numarul de axe, tipul de suspensie si de tipul traficului, respectiv intern sau extern.

Astfel, valoarea cea mai redusa a impozitului, de 48 de lei, va fi pentru vehiculele din trafic intern cu masa intre 16 si 18 tone, cu 2+1 axe, iar suma cea mai mare, de 3.966 de lei va fi achitata pentru un vehicul cu 2+3 axe din trafic international si cu masa totala intre 40 si 44 de tone.

Pentru vehiculele fara remorca, cea mai mica valoare a impozitului este de 106 lei pentru un camion cu doua axe si cu masa intre 12 si 13 tone, pentru trafic intern, iar cea mai mare, de 2.292 lei,
pentru un camion cu patru axe si masa intre 29-32 tone din trafic international.

Renault Fluence electric, la un pret similar versiunii conventionale

Grupul auto francez Renault a anuntat ca va produce varianta electrica a modelului Fluence incepand cu prima jumatate a anului 2011, la uzina din orasul Bursa, din Turcia, iar masina va fi vanduta din primul semestru al aceluiasi an la un pret similar cu cel al versiunii conventionale.

„Renault a decis sa construiasca versiunea electrica a modelului Fluence la uzina Oyac, din Bursa, productia urmand sa inceapa in prima jumatate a anului 2011″, se arata intr-un comunicat al grupului francez.

Modelul electric va fi construit utilizand aceleasi linii de productie cu ale versiunii cu motor cu combustie. Comunicatul subliniaza ca alegerea uzinei din Turcia va permite Renault sa comercializeze automobilul electric la acelasi pret cu al variantei conventionale.

Versiunea electrica a Fluence va fi comercializata mai intai in Israel si Danemarca, incepand cu prima jumatate a anului 2011.

Renault a lansat in octombrie in Romania modelul Fluence, care inlocuieste Megane sedan, la preturi cuprinse intre 12.900 si 16.950 euro, inclusiv TVA.

Renault, proprietarul Automobile Dacia, a prezentat in septembrie, la salonul auto de la Frankfurt, patru concepte de automobile electrice, respectiv Fluence, Kangoo Z.E, autoturismul cu doua locuri Twizy si masina de oras Zoe.

Bancile nu au cui sa dea credite

Bancile nu au cui sa dea credite pentru ca firmele care au nevoie de bani sunt „aproape moarte”, iar populatia nu are incredere in sistemul bancar, a declarat, vineri, Dorothea Nicolae, regional director la Credit Europe Bank.

Nu avem ce sa creditam. Firmele care au nevoie de bani sunt aproape moarte. Sa punem bani intr-un muribund, cand afacerile firmelor au scazut foarte mult? Iar populatia nu vine sa ia credite, nu este cerere pentru bani, pentru ca nu exista incredere in sistemul bancar„, a afirmat Nicolae, raspunzand, la un seminar pe teme imobiliare, unei intrebari legate de preferinta bancilor pentru a imprumuta statul, in defavoarea firmelor si a populatiei.

Declaratia a fost facuta in nume personal si nu reprezinta pozitia Credit Europe Bank, se arata intr-un comunicat al bancii.

Dorothea Nicolae a apreciat ca reluarea creditarii va avea loc doar dupa ce populatia va avea din nou incredere in banci.

„Piata isi va reveni daca isi va reveni segmentul de retail al creditarii. Dupa ce vor fi cereri de credite de consum, de retail, ipotecare, bancile vor incepe sa crediteze dezvoltatorii imobiliari, firmele”, a mai spus Nicolae.

Soldul creditului neguvernamental, care include imprumuturile acordate de banci populatiei si firmelor, s-a situat la sfarsitul lunii septembrie la 198,9 miliarde lei, in crestere cu 0,1% fata de august si cu 2,4% comparativ cu luna similara din 2008, dar in termeni reali indicatorul a fost mai redus in septembrie cu 0,3% fata de luna precedenta si cu 2,4% anualizat.

Creditul guvernamental s-a diminuat in septembrie cu 3,8% fata de august, dar s-a majorat cu 273,2% comparativ cu finele aceleiasi luni din 2008, pana la 43 miliarde de lei. In termeni reali, cresterea anuala a creditului guvernamental a fost de 255,7%, potrivit datelor bancii centrale.

Ziarele romanesti, mai scumpe cu 20-50%

Majoritatea ziarelor romanesti si-au scumpit preturile de coperta cu 20-50% in ultimul an, in incercarea de a isi majora veniturile din vanzari si compensa, macar partial, injumatatirea incasarilor din publicitate. Chiar si asa, cotidienele autohtone raman printre cele mai ieftine din Europa.

Sub influenta competitiei acerbe, dar si a sensibilitatii romanilor la pret, cele mai multe ziare au incercat in ultimii ani sa nu modifice semnificativ pretul de coperta, majorarile fiind destul de modeste. Cele mai ferme decizii de urcare a preturilor apartin ziarelor sportive, care, dupa ce au purtat vreme de cativa ani un razboi al preturilor la limita inferioara, au aplicat de la inceputul lui 2008 o serie de scumpiri succesive. Fata de luna octombrie a anului trecut, cotidienele Gazeta Sporturilor si Pro Sport afiseaza in prezent preturi de coperta de 1,4 lei, mai mari cu aproape 30%. Cele doua ziare au reusit astfel sa revina la statutul de la inceputul anilor 2000, cand un cotidian sportiv costa mai mult decat unul quality. Catalin Tolontan, redactorul-sef al Gazetei Sporturilor, spune ca, in cazul ziarelor sportive, cererea se reduce mai putin in conditiile cresterii preturilor, decat la restul cotidienelor. Tolontan leaga acest fenomen de faptul ca jurnalistii sportivi se adreseaza mai degraba unei pasiuni decat unei nevoi. „Asa se explica faptul ca, in ultimii ani, Gazeta a reusit sa-si mentina un tiraj foarte bun, crescut in 2008, ceva mai scazut in 2009, chiar in conditiile in care are un pret cu 50% mai mare decat un quality sau dublu si jumatate fata de tabloide”, a precizat jurnalistul.

Lovite de criza financiara si, prin urmare, de reducerea puternica a veniturilor din publicitate, cele mai multe ziare quality au crescut preturile de-abia in acest an. Jurnalul National, Adevarul si Gandul costa in prezent 1,2 lei, mai mult cu 20% fata de luna octombrie a anului trecut. La randul lui, ziarul Romania libera si-a majorat pretul la 1,4 lei, dupa o perioada mai lunga in care il mentinuse la un leu. Marilena Mantu, directorul general al Societatii „R”, editorul Romaniei libere, spune ca managementul a analizat in fiecare an oportunitatea cresterii pretului, dar a amanat mereu momentul din cauza sensibilitatii romanilor la pret si a competitiei. „Am amanat pana cand nu s-a mai putut, nu aveam ce face, in conditiile in care veniturile din publicitate s-au redus cu 50%. Am crescut pretul cu riscul scaderii vanzarilor”, a explicat managerul. De la Evenimentul zilei, printre primele cotidiene quality care si-au urcat pretul, directorul executiv Claudiu Serban spune ca necesitatea cresterii preturilor ar fi aparut indiferent de criza economica. Pe de alta parte, Silviu Ispas, manging director EMI Romania, a explicat ca situatia economica a influentat puternic decizia multor publisheri de a majora preturile. „Era o strategie nesanatoasa sa nu cresti pretul, ”, a explicat Ispas. Ziarul de Iasi, editat de EMI, este mai scump cu 50% fata de anul trecut, iar Viata libera – cu 30%. De asemenea, in unele cazuri, pretul abonamentelor, subventionate de ziarele locale, a fost dublat.

Pentru tabloide, competitia puternica a tinut pretul la cote destul de joase. Libertatea, liderul pietei de anul trecut, este primul care a decis sa creasca pretul, in prezent de 0,7 lei, mai mult cu aproximativ 30% fata de octombrie 2008. Cancan a fost si el scumpit pana la 0,7 lei, odata cu relansarea, in timp ce Click!, liderul actual, se mentine la 0,5 lei.

Ziarele financiare, cele mai scumpe cotidiene, au operat si ele schimbari de preturi. Business Standard si-a majorat din aceasta toamna pretul la 2,5 lei, cat Ziarul Financiar. Pe de alta parte, Bursa a decis sa micsoreze costul de achizitie de la 2,9 lei la 2 lei, „un pret de criza”.

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: