Stiri economice 17.11.2009

Agentii economici care practica publicitate inselatoare ar putea fi amendati cu pana la 50.000 lei

Senatul a adoptat, saptamana trecuta, o propunere legislativa prin care se majoreaza la 50.000 lei, cuantumul amenzii aplicate in cazul agentilor economici acuzati de practice incorecte in relatia cu consumatorii.

Propunerea legislativa are ca obiect de reglementare modificarea alin.(1) si (2) ale art. 15 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor.

Initiatorii propunerii legislative considera ca nivelul actual al amenzilor prevazute de lege este nesemnificativ in raport cu cifrele de afaceri ale unor agenti economici si propun majorarea cuantumului lor maxim de la 30.000 lei cat prevede legea in prezent, pana la 50.000 lei.

Initial, s-a propus un cuantul maxim al amenzii de 300.000 lei, dar Comisia economica a Senatului a fost de parere ca majorarea amenzii pana la aceasta valoare ar duce nu la corectarea agentului economic, ci chiar la eliminarea lui. Astfel, pentru evitarea acestei situatii, comisia a propus un nivel maxim de 50.000 lei.

Totodata, in sprijinul amendamentului adus, membrii comisiei au aratat ca, potrivit OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, nivelul maxim al amenzii nu poate depasi 100.000 lei.

“Utilizarea de catre comercianti a unor practice comerciale incorecte, astfel cum au fost definite la capitolul II, este interzisa, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5000 lei pana la 50.000 lei “, se arata in proiectul delege adoptat de Senat.Totodata, nerespectarea masurilor dispuse de ANPC in aceste situatii se va sanctiona cu amenda de la 10.000 lei la 100.0000 lei.

Proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere si adoptare la Camera Deputatilor, in calitate de for decizional.

 

Romanii platesc cu 18% mai mult pentru caldura decat ceilalti europeni

Consumatorii din Romania platesc in medie cu 18% mai mult pentru energia termica in sistem centralizat comparativ cu celelalte state europene, din cauza operatiunilor ineficiente ale companiilor care asigura acest serviciu, arata un studiu al AT Kearney.

Pretul gigacaloriei in Romania este in medie de 60 de euro, nivel similar cu cel din Germania, insa Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor este de de aproape cinci ori mai mic. Astfel, potrivit AT Kearney, PIB pe locuitor este de 6.334 de euro, in timp ce in Germania se ridica la 30.428 de euro.

„Acest pret (platit in Romania – n.r.) genereaza o importanta povara suplimentara asupra bugetelor locale si de stat care subventioneaza pretul consumatorilor casnici, in timp ce industria romaneasca sufera din cauza costurilor mai mari de productie”, precizeaza sursa citata.

Potrivit AT Kearney, subventiile in pretul final al gigacaloriei acopera, in medie, aproximativ 48% din costurile totale de productie, distributie si furnizare.

Un alt stat cu un pret al gigacaloriei apropiat de cel platit de consumatorii din Romania este Finlanda, cu 59 de euro pe gigacalorie. PIB-ul pe locuitor al Finlandei este insa de 35.094 de euro.

De asemenea, in Lituania, tara cu un PIB pe locuitor de 9.582 de euro, pretul gigacaloriei este de 39 de euro.

Preturile gigacloriei sunt diferite in fiecare oras din tara si sunt stabilite de primarii.

Veniturile pe angajat si pe kilometru de conducta de energie termica sunt printre cele mai mici in Europa.

Astfel, venitul pe angajat este de 62 de euro, identic cu cel din Serbia, fata de 157 de euro in Ungaria sau 217 euro in Republica Ceha. Cele mai mari venituri pe angajat se gasesc in Danemarca, cu 1.353 de euro.

Energia termica in Romania este produsa in proportie de 41% din carbune, nivel similar cu cel european, si 48% din gaze naturale, fata de 28% in statele euroepene.

De asemenea, cele mai multe companii care activeaza in sector inregistreaza pierderi, doar cinci fiind considerate de AT Kearney profitabile, respectiv Dalkia Termo Prahova, RADET Constanta, Regia de Termoficare Cluj, Energie Termica Sibiu si Nuonsib Sibiu.

Explicatiile profitabilitatii scazute a majoritatii companiilor active in sectorul energiei termice sunt, potrivit sursei citate, preturile in crestere ale combustibililor, in special al gazelor naturale, mecanismele improprii de ajustare a preturilor fata de cursul valutar, investitiile insuficiente in retele de transport si distributie a energiei termice si lispa masurilor de restructurare.

De asemenea, lispa unor strategii pragmatice si caracteristicile pietei locale duc la diferente semnificative de competitivitate intre companiile romanesti de furnizare a energiei termice.

Cel mai mare producator de energie termica din Romania este ELCEN Bucuresti, care a asigurat, anul trecut, aproximativ 40% din consum (6,662 milioane gigacalorii) si circa 13% din electricitatea produsa in tara (6,759 miliarde kWh). Societatea asigura caldura si apa calda menajera pentru aproape 600.000 de locuinte in Bucuresti si circa 80.000 in Constanta.

IBM a lansat cel mai mare sistem informatic dematerializat de stocare din lume

IBM a lansat, luni, cel mai mare sistem informatic dematerializat din lume, care permite stocarea si accesarea de date pe servere centrale uriase, prin intermediul Internetului, si care poate contine date echivalente cu 250 de miliarde de titluri muzicale.

Acest tip de sistem, cunoscut sub numele „cloud computing „, cunoaste un succes tot mai mare in randul companiilor care vor sa stocheze sau sa acceseze fisiere printr-o simpla conectare la Internet, in locul folosirii unor servere proprii.

Proiectul lansat de IBM, denumit Blue Insight, este deocamdata de uz intern si va permite celor 200.000 de angajati ai grupului sa acceseze rapid date distribuite in aproape 100 de domenii de stocare.

„Ma astept ca acest sistem sa reprezinte o sursa de crestere care ne va permite totodata sa reducem costurile”, a declarat Pat Toole, director la IBM.

IBM a anuntat ca va oferi sistemul companiilor interesate.

IBM vrea sa concureze astfel furnizori de servicii informatice precum Amazon, Google, Microsoft si Salesforce.

Hotelurile demontabile – viitorul turismului european

Hotelurile construite din unitati modulare demontabile ar putea schimba viitorul turismului european printr-o noua abordare care, in timpul recesiunii, poate atrage un numar mare de clienti prin preturi avantajoase, potrivit companiei Euromonitor International.

Aceste unitati modulare, denumite pop-up hotels, incluse intr-o structura metalica usor demolabila, au potentialul de a schimba pe termen lung conceptul de constructie a hotelurilor, stimuland dezvoltarea de produse.

Astfel, pop-up hotels acorda operatorilor oportunitatea de a-si maximiza eficienta operationala si de a-si majora veniturile, dar sprijina si comunitatile locale.

Statutul temporar al acestor hoteluri permite companiilor sa se reinventeze periodic, dar cu investitii relativ mici, solutie atractiva in perioadele economice dificile, potrivit studiului in care se arata ca timpul de constructie este cu aproape 50% mai mic, comparativ cu metodele traditionale.

Portabilitatea acestor hoteluri le face ideale pentru festivaluri, evenimente sportive si alte evenimente. De asemenea, constructiile pot fi reutilizate ca locuinte, in regiunile sarace.

In Marea Britanie, spre exemplu, aceste hoteluri pot rezolva deficitul unor spatii de cazare cu tarife avantajoase si pot fi amplasate si in zone rurale, mai izolate, unde nu sunt permise constructii turistice standard.

Conceputul pop-up s-a extins deja si in alte domenii, precum cel al restaurantelor, cinematografiei si artei.

Studiul realizat de Euromonitor International a fost comandat de World Travel Market Exhibition.

BNR reduce rezervele minime in valuta pentru sustinerea finantarii bugetului

CA al BNR a decis sa reduca nivelul ratei rezervelor minime obligatorii constituite de banci la pasivele in valuta cu scadenta sub doi ani de la 30% la 25%, pentru sustinerea finantarii sectorului guvernamental de pe piata interna, in conditiile amanarii transelor din imprumutul extern. „In contextul amanarii intrarilor programate de fonduri externe, acoperirea din resurse ale pietei interne a necesarului de finantare a sectorului guvernamental in ultima parte a anului curent concomitent cu pastrarea echilibrelor macroeconomice impune adecvarea conditiilor de finantare din sistemul bancar autohton. Prin urmare, CA al BNR a hotarat reducerea nivelului ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta, cu scadente reziduale de sub doi ani, ale institutiilor de credit, de la 30% la 25% incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2009”, se arata intr-un comunicat al Consiliul de Administratie (CA) al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) transmis agentiei MEDIAFAX.

CA s-a intrunit intr-o sedinta speciala pentru a analiza implicatiile bugetare, monetare si financiare ale decalarii calendarului imprumuturilor externe prevazut pentru trimestrul al patrulea in cadrul aranjamentului multilateral incheiat de Romania cu Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si alte institutii financiare internationale.

„Decizia CA al BNR se inscrie totodata in procesul de aliniere graduala a nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii din Romania la standardele Bancii Centrale Europene”, se mai spune in comunicat.

Rata rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei a ramas la 15%.

Potrivit calendarului anuntat anterior, urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc la 5 ianuarie 2010.

Romania are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD, urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro.

Expertii FMI, UE si Bancii Mondiale au fost la Bucuresti, in perioada 28 octombrie – 9 noiembrie, intr-o misiune de evaluare in vederea aprobarii urmatorelor transe din aranjamentul de imprumut extern, care s-a incheiat insa fara un rezultat concret. Institutiile financiare internationale au anuntat ca se vor intoarce in Romania dupa rezolvarea crizei politice si instalarea unui Guvern.

Investitorii sunt mai optimisti in Bulgaria decat in Romania, din cauza crizei politice

Investitorii sunt mai optimisti in ceea ce priveste perspectivele economice ale Bulgariei decat cele ale Romaniei, probabil din cauza turbulentelor politice de la Bucuresti, reiese dintr-un sondaj Reuters/OeKB privind increderea din mediul de afaceri pentru trimestrul al patrulea.

„In ceea ce priveste asteptarile economice, investitorii sunt de asemenea semnificativ mai optimisti cu privire la Bulgaria decat la Romania, atitudine care ar putea fi cauzata si de turbulentele politice din aceasta tara”, se arata intr-un comunicat care prezinta concluziile unui sondaj efectuat in octombrie de Thomson Reuters si Oesterreichische Kontrollbank (OeKB) in randul investitorilor din Europa Centrala si de Est, la care au participat 400 de companii din regiune.

Investitorii intervietati considera conditiile actuale de afaceri din Romania si Bulgaria la fel de dificile, insa raspunsurile acestora difera semnificativ in ceea ce priveste asteptarile de la viitor, se spune in comunicat.

Astfel, respondentii sunt mult mai optimsti cand vine vorba de perspectivele de dezvoltare a afacerilor pe piata bulgara in urmatoarele sase luni, Bulgaria inregistrand chiar cel mai ridicat scor din regiune la acest capitol din sondaj.

„Pe de alta parte, respondentii sunt mai prudenti in cazul Romaniei, 30% dintre acestia anticipand o dezvoltare in sens pozitiv a afacerilor, iar 14% una in sens negativ (fata de 44%, respectiv 8% in Bulgaria, n.r.)”, noteaza Reuters si OeKB in comunicat.

Totusi, Romania a inregistrat in sondaj unul dintre cele mai bune scoruri din regiune in ceea ce priveste intentia investitorilor de a se extinde pe piata locala si/sau de a crea noi divizii operationale, reiese din raportul care cuprinde rezultatele sondajului.

 

Anunțuri

%d blogeri au apreciat asta: