Stiri economice 19.01.2010

Bonurile de masă, pe cale de dispariţie

Anul trecut, unu din doi salariaţi beneficia de bonuri de masă, în timp ce o bună parte din angajaţii din sistemul bugetar primea periodic tichete cadou, potrivit uneia dintre companiile producătoare de tichete.

În 2010, însă, Guvernul a eliminat acest tip de beneficii, în timp ce o mare parte din companii, a renunţat la bonurile de masă, pe fondul crizei economice. Efectele se fac simţite în rândul salariaţilor, comercianţilor, dar şi a statului.

Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, a declarat pentru evz.ro că, pe fondul eliminării acestui tip de venit, românii vor da mai puţini bani pe mâncare, vânzările comercianţilor vor fi mai mici, iar statul va încasa mai puţini bani din taxa pe valoarea adăugată.

Anul trecut, Sodexo, una dintre companiile emitente, tipărea tichete de masă pentru 20.000 de companii, iar cele alocate bugetarilor reprezentau 20% din volumul total.

“În 2010, cifrele nu vor fi foarte diferite întrucât scăderea volumului de tichete din 2009 s-a datorat numărului redus de angajaţi ca urmare a crizei, şi nu a renunţării la acest beneficiu extrasalarial“, susţine Adina Popa, director de marketing în cadrul Sodexo România.

Pierderi din tva de 250 milioane euro

Popa a declarat pentru evz.ro că în cazul în care statul va trece la impozitarea acestei forme de venit, cea mai mare parte a companiilor ar renunţa la acordarea tichetelor, ceea ce va duce la o pierdere pentru stat, de 250 de milioane de euro, bani provenind din tva.

Şi comercianţii ar înregistra o pierdere însemnată în cifra de afaceri, în timp ce companiilor le-ar creşte costul cu forţa de muncă.

“De asemenea, ar genera o scădere substanţială a veniturilor angajaţilor români care au oricum unul dintre cele mai mici venituri din Europa”, a adăugat Popa.

Ea a mai spus că în 2009, compania emitea lunar tichete de masă pentru până la 1 milion de angajaţi.

“În ceea ce priveşte tichetele cadou, ele au mers în 2009 la peste 1.000.000 de beneficiari. Celelalte tipuri de tichete, de creşă, sociale, vacanţă care au fost lansate mai recent, au fost oferite unui număr de aproximativ 10.000 angajaţi “, a mai precizat Popa.

600.000 de angajaţi primeau bonuri Cheque Dejeuner

Tot anul trecut, o altă companie emitentă, Cheque Dejeuner, tipărea bonuri de masă pentru 600.000 de angajaţi, în timp valoarea bonurilor cadou a fost de 40 de milioane de euro.

“Tichete de vacanţă Cheque vacances au primit în medie 7.000 de salariaţi. Tichetele sociale şi de creşă au o pondere mică în volumul tichetelor Cheque Dejeuner emise”, a declarat Ana Maria Iacob, reprezentanta Cheque Dejeuner, pentru evz.ro.

Unul din doi salariaţi primeau bonuri de masă

Aceasta a mai spus că cea mai mare parte dintre bugetarii care beneficiau de tichetele emise de această companie erau din sănătate şi învăţământ.

Ana Maria Iacob susţine că, în 2009, aproximativ 50% din populaţia activă a României beneficia de tichete de masă.

Nu numai statul renunţă la acordarea acestor beneficii, ci şi companiile din sectorul privat, în ciuda lipsei de costuri şi a impozitării.

Avantaje fiscale

Reprezentanta Sodexo România susţine însă că firmele care renunţă  în totalitate la sistemul tichetelor de masă sunt puţine, tocmai datorită avantajelor fiscale pe care le are acest sistem.

“În acest context economic, tichetele reprezintă o oportunitate fiscală pe care companiile nu-şi permit să o piardă. Scăderea volumelor vine în principal din concedierea unor angajaţi”, susţine Adina Popa.

Şi reprezentanta Cheque Dejeuner aminteşte de beneficiile sistemului, arătându-se optimistă în ceea ce priveşte viitorul acestuia, în ciuda faptului că multe companii sunt nevoite, în prezent, să reducă cheltuielile.

Tichetele, în viitor

“Tocmai pentru că este gândit ca un avantaj social, tichetul de masă beneficiază de deductibilitate, pentru a fi mai uşor de acordat. Suntem de părere că multe dintre companiile care vor rezista unui nou an cu dificultăţi financiare, vor păstra tichetele de masă pentru a motiva salariaţii sau pentru a păstra eficient nivelul remuneraţiei”, a adăugat  Ana Maria Iacob.

Apărut în urmă cu mai bine de 50 de ani, în Marea Britanie, sistemul bonurilor de masă a fost implementat apoi în mai toate ţările lumii.
Din anii ’90 începe să fie practicat în Asia şi în ţări din Europa Centrală şi de Est, precum Cehia, Ungaria, Polonia sau România.

Avocaţii şi notarii, forţaţi să taie încă o dată tarifele

Notarii, avocaţii, dar şi specialiştii în recuperarea creanţelor au ales să reducă tarifele în 2009 şi o vor face şi în 2010. Negocierea onorariilor este la ordinea zilei în lumea profesiilor liberale.

Anul acesta, onorariile vor scădea cu până la 30%, urmând aproape identic traiectoria din 2009, susţin surse din cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. Potrivit  reprezentanţilor notarilor, scăderea nu va fi doar una naturală, generată de scăderile de preţuri din zona imobiliară (reflectate şi în grila notarială), ci vom asista, cel mai probabil, la o nouă diminuare a procentajelor din valoarea fiecărei tranzacţii pe care le percep notarii. De menţionat că aceste  scăderi se vor aplica abia în 2011.

Prin lege, notarii îşi construiesc tarifele plecând de la un nivel minim stabilit de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor. De altfel, acest sistem este destul de controversat, intrând şi în atenţia Consiliul Concurenţei, care l-a considerat anticoncurenţial. Deocamdată, ca urmare a scăderilor de preţuri de anul trecut, notarii au diminuat preţurile din grilă cu până la 50%, reducerile fiind evident vizibile şi în valoarea onorariilor. Media reducerilor a fost de 30-40%, în timp ce preţurile terenurilor, cele mai afectate de criză, au scăzut până la jumătate. Cele mai mici reduceri au fost la preţurile apartamentelor din zonele medii ale Capitalei, cum ar fi Titan sau Drumul Taberei, acolo unde preţurile au scăzut cu doar 25%.

Avocaţi mai ieftini

Nici avocaţii nu au stat degeaba anul trecut şi au umblat serios la onorarii. O vor  face, cel mai probabil, şi anul acesta. Mai ales că, spre deosebire de notari, nu sunt, cel puţin deocamdată, limitaţi de un nivel minim al onorariilor impus de Barou. Dacă jucătorii foarte mari sunt reticenţi în ceea ce priveşte reducerile pe care ­le-au operat, micile cabinete nu se sfiesc chiar să îşi facă reclamă pe internet. „La vremuri grele, venim cu onorarii de criză. Reducere de până la 20% din onorarii“, anunţă un cabinet individual. „15% reducere onorariu moştenire, succesiune“, spune un altul. Şi, chiar mai concludent, o postare pe site-ul propriu al unui cabinet de dimensiuni medii. „Dacă ne alegeţi ca avocatul familiei, vă veţi bucura de o reducere de 30-40% din onorariul de asistenţă şi reprezentare în faţa instanţelor din România sau din străinătate“.

Şi casele mari însă, recunoscute la nivel internaţional şi premiate de reviste de prestigiu,   cum ar fi Ţucă  Zbârcea şi Asociaţii sau Zamfirescu Racoţi Predoiu, au ales să reducă tarifele la anumite servicii pe parcursul anului trecut, după cum susţin surse din piaţa avocaturii.

Cele mai mari scăderi de onorarii sunt vizibile la tarifele percepute pentru consultanţă. „Tariful pentru consultanţă va fi de anul acesta de 100 de euro/avocat/oră, faţă de 200 de euro cât percepeam la începutul anului trecut“, ne spune unul dintre partenerii unei case de dimensiuni medii.

Cele mai importante reduceri au fost operate însă nu pentru clienţii persoane fizice, ci pentru parteneri mari, de multe ori instituţii ale statului. Pentru aceş­tia, „discountul“ a a­juns şi la 30-40%.

De altfel, negocierea este la ordinea zilei şi, cu cât clientul este mai mare, cu atât are şanse de a obţine o reducere mai importantă. Menţionăm că reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România, contactaţi de redactorii Capital, nu au acceptat să furnizeze date referitoare la evoluţia onorariilor pe ansamblul pieţei, invocând confidenţialitatea acestor informaţii.

Singura modalitate prin care se poate deduce evoluţia onorariilor pe anasamblul pieţei avocaturii este consultarea raportului privind veniturile caselor de avocatură pe anul 2009 şi compararea datelor cu cele din 2008. Raportul va fi disponibil însă abia la începutul lunii martie.

Recuperări pe negociere

Şi companiile specializate în recuperarea creanţelor sunt nevoite să facă unele compromisuri la preţ, deşi afacerile lor sunt pe val, impulsionate mai ales de problemele băncilor şi ale companiilor de leasing.

„Cred că aceste comisioane nici nu vor scădea, nici nu vor creşte. Aceasta, pentru că în 2010 se va continua trendul în cadrul căruia se munceşte mai mult cu rezultate mai mici din cauza blocajului financiar generat de lipsa acută de lichidităţi. Urban şi Asociaţii nu îşi va modifica planul tarifar, însă va accepta să negocieze cu clienţii funcţie de specificitatea fiecărui caz sau de gradul de dificultate economică în care se află aceştia“, spune Iulian Urban, fondator al agenţiei de colecatre Urban şi Asociaţii.  În acelaşi timp, actualul senator, vicepreşedinte al comisiei juridice din Senat, vorbeşte şi despre o îneţelegere între companiile care activează pe piaţa recuperării de debite ale persoanelor fizice, înţelegere care a făcut ca, în 2009, procentele perecepute de companii să se menţină oarecum constante.

Scăderi importante au fost şi în 2009 şi vor fi şi anul acesta. Onorariile ar putea scădea şi în urma unor reduceri la procentul pe care îl percepem.
Uniunea Naţională a Notarilor Publici

30% va fi scăderea onorariilor percepute de notari în 2010. Anul trecut, tarifele scăzuseră cu aproximativ acelaşi procent din cauza crizei din imobiliare

Udrea: Nu sunt de acord cu impozitul forfetar pentru agenţiile de turism

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că nu este de acord cu introducerea impozitului forfetar pentru agenţiile de turism, deoarece în cazul acestora evaziunea fiscală nu este un fenomen de masă.

Nu sunt de acord cu introducerea impozitului forfetar pentru agenţiile de turism. Evaziunea fiscală trebuie eradicată, dar nu cred că în cazul agenţiilor de turism acesta este un fenomen de masă”, a spus Udrea.

Surse guvernamentale au declarat recent pentru MEDIAFAX că restaurantele, hotelurile, turoperatorii, barurile, centrele de fitness, dar şi pompele funebre se numără printre activităţile pentru care s-ar putea aplica impozitul forfetar, potrivit unei liste aflată în discuţia autorităţilor, care cuprinde 26 de servicii prestate populaţiei.

„Eu am vorbit despre fenomenul evaziunii în turism şi chiar am întreprins măsuri împotriva acestuia, am desfăşurat o campanie de informare împotriva turismului la negru şi am întărit acţiunile de control, dar, repet, nu cred că agenţiile sunt cele care fac evaziune. Urmează să mă întâlnesc cu reprezentanţi ai agenţiilor şi ai Ministerului Finanţelor pentru a găsi o soluţie”, a mai spus Udrea.

De asemenea, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) s-a declarat „profund indignată de introducerea impozitului minim pentru categoria agenţiilor de turism, susţinând că activitatea acestora „prezintă cota zero de evaziune fiscală”.

Serviciile din turism propuse pentru impozitul forfetar sunt hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, alte servicii de cazare.

De asemenea, sunt cuprinse restaurantele, activităţile de alimentaţie (catering) pentru evenimente, alte activităţi de alimentaţie, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, agenţiile turistice, tur-operatorii şi firmele care asigură alte servicii de rezevare şi asistenţă turistică.

Anunțuri

Etichete:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: